Luni, 22. Decembrie 2014

Noua Constituţie a României Constituţia Cetăţenilor

Români de pretutindeni - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor este proiectul care poate şi trebuie să unească poporul român, ACUM. ...Să-i aducem în faţa justiţiei pe uzurpatori - cei care se fac vinovaţi de subminarea economiei naţionale şi a statului român!

Harţi

  • images/stories/hartile/01-a-dacia_major.jpg
  • images/stories/hartile/02-a-dacia in timpul lui burebista-.jpg
  • images/stories/hartile/03-a-dacia-lui-burebista.jpg
  • images/stories/hartile/04-a-dacia.jpg
  • images/stories/hartile/05-a-unirea-lui_mihai_viteazul_de la 1600.jpg
  • images/stories/hartile/06-a-romania_mare.jpg
  • images/stories/hartile/07-a-dictatul-de-la-viena_pactul-stalin-hitler.jpg
  • images/stories/hartile/08-a-romania_1942_razboiul_din_est.jpg
  • images/stories/hartile/09-a-regiuni_istorice_romanesti.jpg

Personalităţi

  • images/stories/personalitati/01-b-symbols_of_romania.jpg
  • images/stories/personalitati/02-b-mihaiviteazul.jpg
  • images/stories/personalitati/03-b-stefan_cel_mare.jpg
  • images/stories/personalitati/04-b-vlad_tepes_002.jpg
  • images/stories/personalitati/05-b-alexander_ioan_cuza.jpg
  • images/stories/personalitati/06-b-mihai_eminescu.jpg
  • images/stories/personalitati/07-b-ion_c._incule_1884-1940.jpg
  • images/stories/personalitati/08-b-iuliu_maniu.jpg
  • images/stories/personalitati/09-b-ion_mihalache.jpg
  • images/stories/personalitati/10-b-maresal-ion_antonescu.jpg

Reactii - Comentarii

  • Mircea Moise
    alegerile-prezidentiale
    6. Sanatatea A -Redeschiderea spitalelor si dispensarelor inchise si construirea de noi spitale si puncte medicale in locurile necesare. B -Interzicerea comercializarii si consumului de droguri si ...

    Citește mai mult...

Noua Constituţie a României Constituţia Cetăţenilor
Ioan Roşca - Observaţii privind poziţia Consiliului Legislativ (CL) faţă de proiectul Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC) Email

Observaţii privind poziţia Consiliului Legislativ (CL) faţă de noua propunere a Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”)

Notă: Mi-am exprimat deja opiniile privind redactarea unei Constituţii care să dea putere reală cetăţeanului, ca adnotări pe marginea Constituţiei actuale, a celor două propuneri a Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor (AICI) şi a reacţiei Consiliului Legislativ (CL) faţă de prima versiune propusă de MCC (AICI). Consideraţiile care urmează constituie o reluare rezumativă a pledoariei mele, organizată ca un comentariu pe marginea ultimei reacţii a CL. Încep cu observaţii generale şi continui cu adnotarea punctuală a textului-ţintă, prevenind cititorul care a urmărit eseurile mele pe această temă, că va da peste idei re-expuse (sper, cu un plus de concentrare). Menţionez că am purtat discuţii cu domnul Cojocaru pe marginea fiecărui articol al ultimei versiuni CC, care au scos în evidenţă rezonanţe, dar şi contradicţii- deci că punctul meu de vedere rămîne personal şi nu angajează colectivul MCC. Recunosc că folosesc şi această ocazie pentru a provoca- pe cine o fi să fie- la meditaţie de fond, nu numai pe marginea problemei bazei dreptului, ci şi în legătură cu falsificabilitatea construcţiilor ideatice, în lipsa unui ultim postament epistemic.


Remarci generale

1. Şi această reacţie a Consiliului Legislativ (CL) este de mare relevanţă/expresivitate, pentru cine are ochiul pregătit ca să vadă simulacrele, să observe făcătura teoretică, să lumineze mintea capturată de aparenţe. Ea ilustrează/demonstrează rolul real al aparatului juridic într-o (pseudo)democraţie: de modelare a relaţiilor sociale în interesul puterii, de protejare a intereselor profitorilor legii, care uzurpă instituţiile şi folosesc statul ca instrument de înlănţuire a "cetăţenilor". Totul acoperit cu savante justificări, folosind capacităţi nelimitate de speculaţie. Dar nu există crimă teoretică perfectă, manipularea normativă lasă urme. In mod spectaculos de metodic, Consiliul Legislativ atacă tocmai propunerile Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”) care ar spori puterea cetăţeanului, de parcă ar dori să-şi reveleze rolul real (deşi probabil nu e vorba de sinceritate, ci de lipsa de rafinament a mercenarilor juridici de pe Dîmboviţa). Nici că se putea o mai reuşită confirmare a caracterului premeditat al încălcării intereselor societăţii prin "legalitatea" criminală, capturată de cuceritorii statului- un megadelict letal pentru comunitate, acoperit cu falsă legitimitate. Poate că vor înţelege mai mulţi că principalul duşman al dreptăţii e legea clocită de nedrepţi. Este - cred eu- un cîştig major al demersului MCC. El ne indică faptul că puterea nu trebuie lasată să ne pună zgardă teoretică, fară rezistenţă intelectuală. Siliţi să se explice, sforarii doctrinari se dau de gol.

 
Aviz al Consiliului Legislativ referitor la initiativa legislativa a cetatenilor - M.O.10/02/201 Email

Aviz al Consiliului Legislativ referitor la iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei României - Monitorul OFICIAL AL ROMANIEI, NR 100/data 10/02/2014

Analizând iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei României, formulată de un comitet de iniţiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, şi transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativă cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R1937 din 17.12.2013,

CONSILIUL LEGISLATIV, în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, şi al art. 46 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, precum şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată, avizează negativ iniţiativa legislativă, pentru următoarele considerente:

 
Constituţia Cetăţenilor - Economia şi finanţele publice - ARTICOLUL 135: Economia Email

03-miscarea_const_cetConstituţia României - Constituţia Cetăţenilor
TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice
ARTICOLUL 135: Economia

„(1) Economia României este economie democratică, bazată pe proprietatea privată asupra capitalului, larg distribuită în masa cetăţenilor ţării, pe libera iniţiativă şi pe concurenţă, pe încurajarea muncii productive şi pe distribuirea echitabilă a rezultatelor activităţii economice între participanţii la această activitate.

(2) Statul este obligat să ia măsuri care să asigure:
a) libertatea comerţului cu protejarea concurenţei loiale;

b) împiedicarea speculei şi a însuşirii de venituri necuvenite;

c) remunerarea echitabilă a factorilor de producţie, prin creşterea continuă a ponderii remunerării muncii în valoarea totală a veniturilor create în economia naţională;

d) distribuţia echitabilă a veniturilor obţinute din muncă, prin reducerea continuă a raportului dintre salariul minim brut şi salariul mediu brut realizat în economia naţională;

e) constituirea şi administrarea Fondului Naţional de Capital Distributiv, care să colecteze cel puţin o cincime din Produsul Intern Brut al ţării şi să fie utilizat pentru împroprietărirea cetăţenilor ţării cu capital productiv: terenuri, construcţii, maşini, utilaje, echipamente, brevete, licenţe etc.;

f) constituirea şi administrarea Fondului Naţional de Pensii Publice, astfel încât pensia publică să fie cât mai apropiată de valoarea salariului mediu realizat de fiecare participant în perioada minimă de contribuţie, stabilită prin lege;

g) protejarea capitalului național, astfel încât acesta să deţină o pondere crescândă în totalul capitalului utilizat în economia naţională;

h) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, astfel încât valoarea produselor şi serviciilor realizate cu tehnologii româneşti să deţină o pondere crescândă în Produsul Intern Brut al ţării;

i) exploatarea resurselor naturale ale ţării, aflate în proprietate publică, în concordanţă cu interesul naţional, prin regii autonome şi instituţii ale statului român, cu obligaţia statului de a se îngriji şi de zestrea de resurse naturale lăsată generaţiilor viitoare;

j) furnizarea de servicii publice gratuite, de bună calitate, pentru toţi cetăţenii ţării;

k) ocrotirea mediului înconjurător şi menţinerea echilibrului ecologic;

l) dezvoltarea economică echilibrată a tuturor localităţilor şi judeţelor ţării;

m) aplicarea politicilor de dezvoltate economică ale Uniunii Europene, în concordanţă cu interesul naţional.”

(3) Statul este obligat să ţină evidenţa indicatorilor economici prevăzuţi la alineatul (2), literele c)-h) şi să publice nivelul şi dinamica acestor indicatori în Anuarul Statistic al României.

(4) Candidaţii la funcţia de Preşedinte al României sunt obligaţi să includă indicatorii economici prevăzuţi la alineatul (2) în Programele Naţionale de Dezvoltare ale României supuse aprobării poporului în campaniile pentru alegerile prezidenţiale.

(5) Este interzisă încheierea de contracte de natură economică cu clauze secrete între statul român, regiile autonome, instituţiile publice şi autorităţile locale române, pe de o parte, şi terţi, pe de altă parte.“


*-*-*

Text integral - Constituţia cetăţenilor - proiect de Nouă Constituţie a României iniţiat de Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC), înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. R1937/17/12/2013 (P8, de la art. 135 la art. 141)

 
Sfatul Ţării - Titlul -III.2- Asociaţiile comunitare - ARTICOLUL 134.83: Organizarea şi funcţionarea Email

03-miscarea_const_cetConstituţia României - Constituţia Cetăţenilor
Titlul -III.2- Asociaţiile comunitare
ARTICOLUL 134.83: Organizarea şi funcţionarea

(1) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor comunitare se stabilesc prin lege. Asociaţiile comunitare sunt persoane juridice de drept public.

(2) Organul suprem de conducere al asociaţiei comunitare este adunarea generală, la care participă toţi membrii asociaţiei, direct, sau prin reprezentanţi aleşi de adunări cetăţeneşti organizate în subunităţile localităţii - cătune, sate, străzi, cartiere etc. - potrivit statutului asociaţiei.

(3) Adunarea generală a asociaţiei comunitare se întruneşte o dată la 4 ani, cu două săptămâni înainte de alegerile locale, sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui asociaţiei, sau la cererea a cel puţin 5% din numărul membrilor asociaţiei.

(4) Adunarea generală a asociaţiei alege, din rândul membrilor săi, un preşedinte al asociaţiei şi un comitet de conducere al asociaţiei, care conduc activitatea asociaţiei între două adunări generale şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute în statutul asociaţiei. Numărul membrilor comitetului de conducere al asociaţiei este egal cu jumătate plus unu din numărul membrilor consiliului local.

(5) Persoanele care candidează la funcţia de preşedinte sau de membru al comitetului de conducere al asociaţiei comunitare trebuie să nu fie şi să nu fi fost membri ai unui partid politic.

(6) În fiecare judeţ, se constituie Uniunea Judeţeană a Asociaţiilor Comunitare, din care fac parte asociaţiile comunitare din toate localităţile judeţului. În municipiul Bucureşti se constituie Uniunea Municipală a Asociaţiilor Comunitare.

(7) Adunarea generală a Uniunii Judeţene a Asociaţiilor Comunitare este formată din preşedinţii şi membrii comitetelor de conducere ai asociaţiilor comunitare componente ale uniunii.

(8) Adunarea generală a Uniunii Judeţene a Asociaţiilor Comunitare alege, din rândul membrilor săi, un preşedinte al uniunii şi un comitet de conducere al uniunii, care conduc activitatea uniunii între două adunări generale şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute în statutul uniunii. Numărul membrilor comitetului de conducere al uniunii este egal cu jumătate plus unu din numărul membrilor consiliului judeţean.

(9) Adunarea generală a uniunii judeţene se întruneşte o dată la 4 ani, cu trei săptămâni înainte de alegerile locale, sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui uniunii, sau la cererea a cel puţin 10% din numărul membrilor uniunii.

(10) Se constituie Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, din care fac parte uniunile judeţene ale asociaţiilor comunitare.

(11) Adunarea generală a Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare este formată din preşedinţii şi membrii comitetelor de conducere ai uniunilor judeţene ale asociaţiilor comunitare.

(12) Adunarea generală a Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare alege, din rândul membrilor săi, un preşedinte al uniunii şi un comitet de conducere al uniunii, care conduc activitatea uniunii între două adunări generale şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute în statutul uniunii. Numărul membrilor comitetului de conducere al uniunii este egal cu jumătate din judeţele ţării plus municipiul Bucureşti.

(13) Adunarea generală a Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare se întruneşte o dată la 4 ani, cu patru săptămâni înainte de alegerile parlamentare, sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui uniunii, sau la cererea a cel puţin 10% din numărul membrilor uniunii.

(14) În cadrul Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare, funcţionează Sfatul Ţării, ca organ consultativ al Uniunii.

(15) Sfatul Ţării este constituit din 51 membri aleşi de Adunarea Generală a Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare dintre personalităţile vieţii publice româneşti, în vârstă de peste 50 de ani, care nu au fost şi nu sunt membrii unui partid politic, care s-au remarcat ca luptători pentru drepturile şi libertăţile românilor, ca autori şi promotori de proiecte menite să îmbunătățească viaţa economică şi socială a ţării.

(16) Mandatul membrilor Sfatului Ţării este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Adunării Generale a Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare. În timpul mandatului, membrii Sfatului Ţării nu pot îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.

(17) Sfatul Ţării emite opinii referitoare la toate deciziile care urmează a fi luate de Adunarea Generală a Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare, de preşedintele uniunii ori de comitetul de conducere al uniunii. Opiniile Sfatului Ţării sunt publicate pe site-ul Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare şi în Monitorul Oficial al României.

(18) Primarii localităţilor sunt obligaţi să asigure spaţii adecvate pentru întrunirea adunărilor generale ale asociaţiilor comunitare şi a uniunilor acestora, precum şi pentru desfăşurarea activităţii organelor lor de conducere.

19) Adunarea generală a asociaţiei comunitare poate hotărî ca membrii asociaţiei să contribuie, benevol, cu munca lor, sau cu sume băneşti, pentru crearea sau achiziţionarea de bunuri care intră şi rămân în proprietatea publică a comunităţii şi în administrarea autorităţii locale.

(20) Cheltuielile ocazionate de desfăşurarea activităţii asociaţiilor comunitare, a uniunilor judeţene şi a uniunii naţionale ale asociaţilor comunitare sunt finanţate de la bugetul de stat, potrivit legii.

(21) Autorităţile statului şi autorităţile locale sunt obligate să pună la dispoziţia organelor de conducere ale asociaţiilor comunitare toate datele şi informaţiile pe care acestea le solicită, în îndeplinirea atribuţiilor lor constituţionale.
*-*-*

Text integral - Constituţia cetăţenilor - proiect de Nouă Constituţie a României iniţiat de Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC), înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. R1937/17/12/2013 (P7, de la art. 134-82 la art. 134-84)

 
<< Început < Anterior 1 2 3 Următor > Sfârşit >>

Pagina 1 din 3

Comentarii

Alexandru Ioan Cuza

03-a-alexander_ioan_cuza

www.joomlatutos.com
mod_jts_counterstats
mod_jts_counterstats
mod_jts_counterstats
mod_jts_counterstats
mod_jts_counterstats
mod_jts_counterstats
mod_jts_counterstats
Astăzi :
8

Sondaj de opinie

Referendum constituţional 2014
 

Actualitati: dezbateri constitutionale

Universul ROMÂNESC
Conținut recent de la Universul ROMÂNESC